Iancu Marcel
se naste la Bucuresti
1895elev al pictorului desenator-expresionist, Iosif Iser
1910- 1914
membru fondator al miscarii Dada impreuna cu Hugo Ball, Emmy Hennings, Hans Arp, Tristan Tzara, R Huelsenbeck si mai târziu, Hans Richter
1915urmeaza scoala Politehnica din Zurich Facultatea de Arhitectura
1916- 1919
membru al Asociatiei pentru promovarea urbanismului alaturi de Octav Doicescu si Horia Creanga
1934- 1943
emigreaza in Israel unde lucreaza ca arhitect la sectia de urbanism a orasului Tel Aviv si apoi la Ministerul Muncii si Constructiilor
1944moare la Ein Hod, Israel
1984
Iancu Marcel
A fondat miscarea Dada alaturi de Hugo Ball, Emmy Hennings, Hans Arp, Tristan Tzara, R. Huelsenbeck si, mai târziu, Hans Richter si a proiectat primele cladiri moderniste din România.
S-a nascut pe 24 mai 1895 la Bucuresti. Mama sa, Rachela, a jucat un rol important in formarea lui, stimulându-i de timpuriu interesul pentru arta. In perioada adolescentei a vizitat impreuna cu familia vestul Europei (Italia, Elvetia, Austro-Ungaria, Olanda), unde a vizitat muzee, galerii de arta si a admirat arhitectura oraselor occidentale. A avut doi frati si o sora. Toti cei trei frati au studiat la Scoala Politehnica din Zürich (ETH), Marcel si Iuliu – arhitectura, iar George – inginerie de constructii.
Preocupat inca din liceu (unde a studiat pictura cu Iosif Iser) de noi forme de expresie artistica, intre 1912-1913 a lansat, impreuna cu Tristan Tzara si Ion Vinea, revista de avangarda "Simbolul". In calitate de student, a fost scutit de armata când România a intrat in razboi, astfel ca preocuparile sale artistice au fost neintrerupte. Odata cu infiintarea miscarii Dada, activitatea sa artistica se intensifica si se diversifica: deseneaza afise, ilustreaza numerele 1,2 si 3 ale revistei Dada, creeaza masti, costume si decoruri pentru seratele Dada, in care cânta si recita, tine prelegeri despre arta si arhitectura moderna, picteaza, sculpteaza, realizeaza colaje, reliefuri de ghips, lucrari de ghips pe pânza de sac etc.
Calatoreste prin Europa, participând la mai multe expozitii si manifestari ale miscarii Dada. La intoarcerea in România continua sa promoveze avangarda in arta, alaturi de vechiul sau prieten, Ion Vinea, prin revista “Contimporanul”(1924-1936) si prin organizarea in 1924 a unei expozitii internationale cu acelasi nume la Bucuresti. La aceasta participa, printre altii, Paul Klee, Hans Arp si F.T. Marinetti.
Va colabora de-a lungul vietii cu numeroase reviste si se va alatura si altor grupari artistice, fiind intr-o permanenta cautare, fara a se identifica total cu oricare dintre ele: "Art Nouveau" (1929-1932), "Grupul de arta" si "Criterion" (1933-1937), impreuna cu M.H. Maxy, Victor Brauner, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Michailescu. Va crea lucrari in diverse tehnici si va participa la expozitii de cele mai multe ori colective.
In calitate de arhitect, in perioada 1926-1938 a lucrat impreuna cu fratele lui in Biroul de Studii Moderne, infiintat de cei doi, unde isi semnau proiectele cu Marcel Iuliu Iancu. In 1934, când s-a infiintat Corpul Arhitectilor, s-a inscris in tabloul “arhitectilor recunoscuti” si a inceput sa isi semneze oficial proiectele proprii. Având doar titlul de “inginer fara diploma” obtinut la Zürich, fratii Iancu nu aveau pâna atunci dreptul semnatura (profesionala) recunoscut. Dintre cladirile pe care le-a proiectat amintim pavilionul Suchard, imobilul Clara Iancu si sanatoriul Bucegi.
In 1935 a publicat, impreuna cu arhitectii Horia Creanga si Octav Doicescu, un manifest: „Catre o arhitectura a Bucurestilor” propunând capitalei o viziune moderna.
Din cauza situatiei politice, a parasit România in 1941, stabilindu-se in Palestina (din 1948, Israel). La Ein Hod, in Israel, in 1953, a infiintat colonia de artisti plastici, care a fost activa pâna la decesul lui, in 1984.
Mai multe informatii despre Marcel Iancu si despre proiectul cultural IDentitate: arhitecti pentru Cartierul Arhitectilor gasiti pe www.identitate-archi.ro
Text de Cristina Balau
Documentat de arh. Octavian Carabela si arh.-urb. Maria Gavozdea
Surse biografice:
- Centenar Marcel Iancu 1895-1985, ed. Simetria, 1996
- Marcel Iancu, Biroul de Studii Moderne, ed. Simetria, 2008
- Traseu Urban Marcel Iancu (pliant), UAR, ed. Simetria, 2008
- https://en.wikipedia.org/wiki/Marcel_Janco
- http://www.metacult.ro/architecture/fisa.php?id=721
- https://arhitectura-1906.ro
“Lucra dârz și pasionat, în căutarea focurilor de aur ce zac în sufletul fiecăruia”, spre a le elibera de “ tot ce este vechitură și dulcegărie” Victor Eftimiu (scriitor)
IDentitate: arhitecti pentru Cartierul Arhitectilor
este un proiect cultural inițiat de Filiala Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecților din România pentru Cartierul Arhitecților, finanțat prin Timbrul de arhitectură.
