Constantin Iotzu
Se naste la Crusova, Macedonia
1884Studiaza arhitectura la Scoala Nationala de Arhitectura Bucuresti
1903- 1909
Are propriul sau birou de arhitectura
1911- 1914
Are propriul sau birou de arhitectura
1918Profesor si apoi de decan la Facultatea de Arhitectura Bucuresti
1921- 1944
Arestat pentru trecut legionar si indepartat din toate functiile publice
1945moare la Bucuresti
1962
Constantin Iotzu
„Am cautat intotdeauna sa profit de orice ocaziune, nu pentru scopuri materiale si interese personale ci pentru a tine ridicat prestigiul invatamântului Facultatii noastre si pentru a impinge cu un pas mai departe progresul si renumele profesiunei de arhitect, singurele motive care m-au facut ca numeroasele cunostinte si prietenii obtinute in lunga mea cariera, sa le folosesc numai in acest sens”
Constantin Iotzu
Nascut pe 28 mai 1884 in Crusova, Macedonia, urmeaza liceul românesc din Bitolia. Studiaza apoi arhitectura la Bucuresti, fiind singurul student admis in anul sau. Ion Mincu ii este mentor. Acesta ii ofera increderea necesara pentru a continua aceasta cariera, in care arhitectii absolventi ai scolii de la Bucuresti nu se ridicau inca la standardele celor cu studii in strainatate. El reuseste sa schimbe aceasta situatie câstigând mai multe concursuri de arhitectura (si de proiecte) – una dintre putinele sanse pe care le avea ca tânar arhitect de a intra pe piata ca liber profesionist.
Devine profesor al Facultatii de arhitectura de la Bucuresti, iar mai apoi decan. Dedicat cresterii calitatii studiilor si recunoasterii calitatii profesionale a absolventilor, reuseste prin propriile relatii si pe cheltuiala proprie sa obtina de la Ministerul Instructiunii Publice Francez echivalarea studiilor de arhitectura de la Bucuresti cu cele ale Facultatii de Arhitectura de la Paris.
Iotzu era interesat de miscarea legionara si a avut o relatie de prietenie cu maresalul Ion Antonescu, fost prim-ministru al României, fara a face parte din aceasta. In anii 1931-1932 este deputat, fiind sustinut de Nicolae Iorga, nefiind membru al unui partid. In perioada celui de-al doilea razboi mondial ajunge sa fie arestat si detinut politic intre 19 aprilie 1945 - 1 septembrie 1945, iar mai apoi indepartat din functiile importante, pe fondul trecutului legionar.
Ca arhitect, Constantin a avut mai multe lucrari de referinta: Banca Comertului din Craiova, Casa Corpului Didactic din Bucuresti, Casa Alba din Craiova, Ministerul Justitiei, azi Institutul National al Magistraturii, din Bucuresti, Casa de Odihna a Corpului Didactic din Eforie, Casa Armatei din Brasov, Banca Prahova din Ploiesti, Palatul Municipal din Craiova si lista continua.
Pasionat de arhitectura, a reusit sa isi inspire si fiul, pe Alexandru, care i-a urmat pasii in cariera, devenind la rândul sau un foarte bun profesionist.
Text de Cristina Balau
Documentat de stud. arh. Razvan Muntean si arh.-urb. Maria Gavozdea
Surse biografice:
- Vlad Mitric-Ciupe, Arhitectii români si detentia politica 1944-1964. Intre destin concentrationar si vocatie profesionala, Institutul National pentru Studiul Totalitarismului, Bucuresti 2013
- http://www.metacult.ro/
„Dupa incheierea pacii din 1918, imi reiau activitatea condus de aceleasi criterii: ridicarea prestigiului prin capacitate, seriozitate si cinste ireprosabila.”
Constantin Iotzu
IDentitate: arhitecti pentru Cartierul Arhitectilor
este un proiect cultural inițiat de Filiala Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecților din România pentru Cartierul Arhitecților, finanțat prin Timbrul de arhitectură.
